PRIMARIA COMUNEI VINTILA VODA

Judetul Buzau

PREZENTARE LOCALA

Prezentare generala



    LOCALIZARE GEOGRAFICA
    Situata in zona de nord a judetului Buzau, in zona submontana a Carpatilor de corbura, invecinandu-se cu comunele Minzalesti, Bisoca, Sarulesti, Scortoasa si Beceni, spatiu considerat de specialisti ca limita geologica si geografica intre tinuturile Vrancei si Buzaului. Este strabatuta de la nord la sud de raul Slanic.
    Comuna Vintila Voda se afla la interferenta dintre cele trei provincii istorice Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova. Suprafata totala a localitatii este de 6.700 ha.
    Comuna Vintila Voda se afla la 45 Km de municipiul Buzau, legatura facandu-se prin DJ 203K si la 30 Km de municipiul Ramnicul Sarat ,legatura realizandu-se prin intermediul DJ 203 A.

    RELIEF
    Este format din dealuri cu panta lina acoperite de pasuni, fanete, terenuri arabile, livezi raslete si paduri, situate la interferenta dintre zona de deal cu cea de munte.

    CLIMA
    Temperat continentala cu influienta montana, media anuala a temperaturilor situandu-se in jurul temperaturii de 20 grade Celsius. Nivelul precipitatiilor se situiaza la nivelul mediu al precipitatiilor pe tara. In ultimii ani s-a constatat o usoara crestere a mediei anuale, atat in cazul temperaturii cat si in cazul precipitatiilor.

    EVOLUTIA PEISAJULUI
    Peisajul nu a suferit transformari semnificative in ultimul secol, singurele modificari au aparut ca urmare a lucrarilor efectuate dealungul timpului la infrastructura locala, respectiv la drumul care asigura legatura cu orasul Buzau (DJ 203 K, Buzau – Lopatari), precum si a altor drumuri de interes local sau a drumurilor de exploatatie.

    BOGATII NATURALE
    Subsolul localitatii Vintila Voda, este sarac in resurse naturale, in trecut existand unele zacaminte de petrol, zacaminte care au fost epuizate dealungul timpului, datorita exploatarii intense.
    Principalele bogatii ale solului sunt reprezentate de pasunile si fanetele, care ocupa aproximativ 50% din suprafata comunei. Padurile de foioase si conifere reprezinta aproximativ 1/3 din suprafata totala, restul fiind ocupata de terenuri arabile si livezi, in special de prun. Una din principalele bogatii o reprezinta padurile in care preponderent se intalnesc urmatoarele specii de arbori : stejarul , fagul, molidul, pinul, frasinul , salcamul etc.
    Suprafata forestiera a comunei este de 1898 ha.

    REPERE ISTORICE
    Urmele materiale atesta o continuitate milenara pe aceste locuri, descoperindu-se urme materiale inca din perioada comunei primitive, respectiv din neoliticul tarziu si feudalismul timpuriu, insa primele izvoare scrise apar in anul 1532, an in care Vlad Vintila Voievod (1532-1535) infiinteaza pe langa  Manastirea Menedic, situata in catunul Raghinari, parte componenta a actualului sat Vintila Voda, una din primele scoli  slavo- romane din Tara Romaneasca. Dealungul anilor apar mai multe atestari documentare despre aceste locuri.
        In 1639 satul Vintila Voda, este atestat documentar pentru prima oara sub aceasta denumire si timp de doua secole a fost recunoscut oficial drept resedinta administrativa a Plaiului Slanicului.
        In 1864 satul Vintila Voda se transforma in comuna rurala alcatuita din doua sate si cinci catune. In acelasi an ca urmare a adoptarii Legii rurale 195 de familii de clacasi vor primii pamant in proprietate.
        In 1868, prin noua Lege de organizare administrativ teritoriala se formeaza comuna Vintila Voda prin comasarea comunelor Vintila Voda si Niculesti, avand in componenta satele Vintila Voda, Sirbesti, Smeesti, Bodinesti, Niculesti, Podu Muncii, Petrachesti, Coca Niculesti si Coca Antimiresti, cu o populatie de 4891 de locuitori.

    POPULATIA
    Comuna Vintila Voda are o populatie de 3.413 locuitori. In perioada anteriora anului 1989 populatia comunei a scazut in mod constant ca urmare a migrarii populatiei catre zonele urbane aflate in plin proces de industrializare fortata, proces care absorbea o cantitate uriasa de forta de munca. Principalele destinatii erau orasele Buzau, Brasov si Galati.
    Dupa anul 1989 s-a observat o migratie in sens invers, de amploare mult mai mica, majoritatea celor care reveneau in localitate fiind persoane in varsta, respectiv pensionari. O alta categorie mult mai putin importanta din punct de vedere numeric o reprezinta persoanele active care din cauza restructurarii sectoarelor industriale au ramas fara locuri de munca, fiind siliti sa revina in localitate si sa desfasoare activitati agricole sau mestesugaresti.
    O alta cauza a scaderii populatiei este reprezentata de scaderea natalitatii , scadere care se incadreaza in dinamica la nivel national. Populatia activa reprezinta aproximativ 40 % din totalul populatiei.
Din punct de vedere demografic se manifesta un bilant negativ accentuat de imbatrinirea populatiei.

    HABITAT
    Intravilanul localitatii este de 493,2 ha cele mai populate sate ale comunei fiind Vintila Voda, Niculesti si Sirbesti cu peste 60% din populatie. Satele Podu Muncii, Niculesti, Vintila Voda si Sirbesti sunt desfasurate dealungul raului Slanic si a drumului judetean DJ 203 K Buzau- Lopatari. Celelalte sate au asigurata legatura cu centrul comunei prin drumuri comunale neasfaltate.
    Locuintele sunt construite in cea mai mare parte din materiale traditionale (lemn si piatra) sau din caramida.

    ECONOMIE
    Majoritatea populatiei desfasoara activitati agricole, principala ramura fiind cresterea animalelor in special a bovinelor , ovinelor, porcine, caprinelor si pasarilor. Exploatatiile agricole sunt de mici dimensiuni, proprietatile fiind situate razlet, suprafele compacte fiind foarte rare.
    Cultura plantelor este destul de slab dezvoltata datorita conditiilor de relief si a structurii solului, practicandu-se in proportie covarsitoare agricultura de subzistenta. Culturile agricole sunt reprezentate in mare parte de cultura porumbului, cartofului, a legumelor si a plantatiilor de pomi fructiferi- pruni si meri.
    In ultimii ani , ca urmare a politicii agricole se manifesta o tendinta de aparitie a unor exploatatii agricole de nivel mediu, in mare parte prin arendarea de terenuri agricole. O alta ramura agricola cu potential de dezvoltare o constituie apicultura, zona fiind bogata in plante melifere din flora spontana. Industria este slab reprezentata, unitatile industriale de pe raza comunei fiind desfiintate in perioada postcomunista. Comertul este reprezentat de magazinele din sistemul cooperatist si de micile magazine gen boutiq.
    Sfera serviciilor este prezenta prin companiile de distributie a energiei electrice, telefonie fixa si mobila, reteaua de televiziune prin cablu, reteaua de distributie a apei potabile, precum si de mici ateliere de tamplarie, frizerie si cismarie. Deasemenea pe raza localitatii mai functioneaza unitati de prelucrare a lemnului, aflate in proprietate privata sau in proprietatea unor institutii, respectiv in proprietatea Ocolului Silvic Vintila Voda.

    INVATAMANT, CULTURA, SANATATE
    Reteaua de invatamant preuniversitar este reprezentata de Scolile cu clasele I-VII ,, Tache si Ecaterina Tocilescu’’ Vintila Voda si Niculesti, precum si scolile cu clasele I-IV Sirbesti, ,,Alecsandru Picleanu’’ –Scheiu, Lunca Gantei, Podu Muncii, Coca Antimiresti.
    Pe raza comunei mai functioneaza si unitatile prescolare, respectiv gradinitele Sirbesti, Vintila Voda, Niculesti si Coca Antimiresti.
    Principalele unitati de cultura sunt : Caminul cultural ,, Gheorghe Zaharescu’’ Vintila Voda, Caminul cultural Niculesti, Caminul Cultural Sirbesti si Biblioteca comunala Vintila Voda.
    Unitatile medicale din comuna Vintila Voda sunt Spitalul Rural ,,Alecsandru Picleanu’’ Vintila Voda, Dispensarul Uman Niculesti, Farmacia IRIS PHARM S.R.L. Niculesti, Laboratorul de analize medicale EUROCLINIC S.R.L. Vintila Voda, cabinet medical ECOMED S.R.L.  Vintila Voda si cabinet individual Dr. Grozea Niculae.
    In comuna mai functioneaza si un Dispensar veterinar ,in satul Vintila Voda.